Site icon Adrian Vîntu

De ce nu poți avea relații romantice bune

Trimite și prietenilor tăi articolul!

Vacanța de iarnă a fost foarte bogată, mi-a adus o mulțime de oameni care au fel de fel de probleme în relații, iar cauzele principale de ce lucrurile nu merg bine în paradis sunt următoarele.

Anii 20

Una din cauzele cele mai mari ale relațiilor romantice eșuânde după anii 30 este modul de experimentare a anilor 20. Am identificat mai multe tipare, printre care două cele mai întâlnite.

Relația amoroasă ce durează, 4, 8 sau chiar 10 ani este primul model (A). Aici, persoana are 1, 2 sau maxim 3 parteneri în cei 10 ani. Imaginează-ți că privești același singur canal de televiziune 4-10 ani – cam că și bunicii de la țară. Știi atunci urmarea: oamenii se  obișnuiesc cu acel tipar, și chiar cred că este singurul și unicul din lume.

La fel, persoana ce a avut această experiență extrem de redusă, ajunge la concluzii absolutiste, de tipul „toți bărbații/femeile sunt la fel”, „nu există nimic mai bun”, „nu are rost să încerc altceva”, „încetez a mă mai implica rațional-emoțional pentru că nu vreau să mai sufăr”.

Al doilea model (B) foarte întâlnit nu ține de numărul partenerilor, ci de implicarea rațional-emoțional de la început. Dacă în primul model (A) persoana renunță după un șir de relații să se mai implice, în acest tipar (B) persoana nu se implică de la început.

Asta înseamnă un șir mai lung sau mai puțin lung de parteneri care sunt tratați ca neutri, la un nivel superficial. În locul relației adânci, persoana alege să creeze un zid impenetrabil, iar la cel mai mic dezacord cu partenerul, va zbura într-o altă nouă relație.

Lipsa de experiență

Oricare dintre cele două modele de mai sus creează o lipsă gravă de experiență rațional-emoțională. Fie că pui un tânăr la 16-20 de ani să aibă relații extrem de lungi, fie că el/ea alege să trăiască relații superficiale, rezultatul final este același: credința că „eu am încercat totul, dar nimeni nu mă înțelege”, „eu sunt un om bun, tu/ei sunt rai”.

Cine și de ce

Te recunoști în modelele de mai sus, poate ai majoritatea prietenilor acolo? De ce crezi că se întâmplă aceste două tipare extreme?

Cine îți spune de la 7 ani „să te căsătorești cu cineva cu bani”, „sa nu umbli îmbrăcată așa”, „ce va zice lumea?”. Cine îți spune că sexualitatea este un lucru rău, pe care doar prostituatele îl fac? Asta bineînțeles, dacă se vorbește în casa ta despre acest cuvânt „spurcat”.

Înșelatul

După cum bine bănuiești, prima și cea mai întâlnită consecință ce decurge din netrăirea sănătoasă a anilor 20, este escapada amoroasă în brațele altei persoane.

Oamenii sunt niște animăluțe foarte simpatice și foarte curioase. După ce au stat într-o relație 10 ani, de la 18 la 28 (de exemplu), crezi că poate măcar un personaj din cuplu s-a plictisit? Că vrea ceva nou? Că vrea să experimenteze ce prietenii au făcut lejer timp de 10 ani? Ai putea să îl învinuiești?

Locul de întâlnire după 30

18 ani te-ai întâlnit zilnic cu măcar 30 de persoane la școală. După aceea, la facultate, ai continuat povestea, iar aici ai găsit o și mai mare deschidere romantică.

Ce se întâmplă după 30? Dacă ești aici cu vârsta, atunci știu că zâmbești deja! Mergi la lucru, stai 9 ore cu niște oameni, vreo 4, pe care nici măcar nu prea îi suporți.

Cât de mult s-a schimbat situația: înainte te întâlneai zilnic cu o mulțime de oameni cât de cât simpatici și disponibili romantic, iar acum, universul în care îți petreci timpul este între cei patru pereți ai biroului și cei patru colegi căsătoriți/divorțați.

Atunci, măcar după semi-închisoarea numită serviciu, cauți un partener în alt loc. În România, barurile sunt destul de segmentate pe vârste, iar mai rău, barurile românești aparțin tineretului. Încet, încet, începi să te simți privit/ă de lume, ca un ciudat, sau mai rău, ca unul care nu are ce caută în acel context.

Am specificat „barurile romanești”, pentru că în străinătate lumea este mult mai mixtă, nu ești judecat/ă după vârsta sau alte ciudățenii balcanice .

Gândirea adolescentină – la femei

Există multe credințe auto-sabotatoare la femei, dar nici una mai distructivă decât credința că ce mergea în adolescență mai funcționează și după 30 de ani.

„Sunt tânără și frumoasă, deci băieții ar trebui să îmi ofere cadouri sau distracție”, funcționa perfect în tinerețe. După ce vine în vizită doamnă Vârstă, care o aduce și pe prietena sa Gravitația, când părți ale corpului încep să atârne, să se îngrașe unde ar trebui să fie slabe, să se usuce unde ar trebui să fie rotunjoare, atunci sigurul lucru pe care poate să îl facă o femeie este să se adapteze, să își aducă la zi sistemele de referință.

Vârsta și Gravitația aduc daruri grele, iar cine le ignoră trăiește într-un vis, sau mai bine zis coșmar: „s-au schimbat bărbații, înainte primeam mai multe favoruri, acum în fiecare zi mai puține”.

Am accentuat credința irealistă: bărbații sunt de vină, nu ea.

Gândirea adolescentină – la bărbați

Cel mai întâlnit tipar este „băiatul mamei”. Cel care a trăit până la 30 sub acoperișul mamei, care crede că mâncarea se face singură și haine se spală magic dacă le arunci într-o parte a camerei.

Mai târziu tratează partenera ca pe mama: partenera trebuie să facă toate lucrurile casei, iar el să stea toată ziua la calculator. Sunt sigur că ai întâlnit acest model, nu-i așa?

Experiența

Ai auzit vreodată expresia „eu am experiență în relații”? Personajul declară că simplul fapt al trecerii vremii îi acordă experiență. Poate că sunt de acord… experiență negativă. Asta înseamnă că până la 30 de ani a adunat toate nenorocirile din toate relațiile și le proiectează asupra partenerului prezent.

Este asemenea mamei românce experte, care nu deschide o carte de psihologie în viața sa și își abuzează copilul 20 de ani sub declarația „dar eu îl iubesc”.

100% din oamenii care vin la mine au probleme de lipsă de încredere de sine, insatisfacție maritală din cauza părinților, și în principal a mamei.

Mama româncă expertă își face experiența de mamă pe proprii copii, iar aceștia suferă apoi toată viața.

Înainte de a fi mamă, este totuși într-o relație, în care… ghici cum își face experiență?

Ce poți face

Lista cu problemele ce se strâng în anii 20 și explodează după 30 poate continuă, dar o listă mai eficientă este cea cu soluțiile. Ce poți face, dacă ai ajuns după 30 de ani, și tu sau partenerul suferiți de un trecut întunecat?

Emoțiile si gândurile

În primul rând este importat să înveți ce sunt emoțiile și gândurile. Primul lucru pe care îl întreb pe domnișoarele care se plâng de viața amoroasă este ce sunt (nu care) emoțiile și gândurile acestea care le deranjează. Fără excepție, nici una nu știe ce înseamnă emoție sau gând.

De aici, bineînțeles, nici una nu înțelege ce este empatia și cum exact se petrece ea. „Te iubesc” este o emoție, sentiment și stare. Ce înseamnă asta?

Iubirea necondiționată

În al doilea rând, ce înseamnă „iubire necondiționată”? Ce înseamnă „iubire”, ce înseamnă „necondiționată”? Este acesta un termen magic, sau are acoperire în realitate? Un copil își iubește mama necondiționat? Poți să îți iubești partenerul necondiționat?

Pentru a răspunde la întrebarea asta este necesar să uiți îndoctrinarea mamei și a televizorului, și trebuie să gândești singur/ă la ceva ce mii de ani a fost neclar.

Egoul

Cu toții ne aducem egoul în relații, adică mecanismul de defensivă, cel ce ne spune că „eu am dreptate”, „eu știu (ce/cum trebuie)”. Din nefericire, 99% din persoanele întâlnite de mine nu au habar că merg toată viața pe pilot automat și că sunt sclavul unui simplu proces mental.

Ai vrea un soț/o soție care „știe adevărul universal”, pentru care „daca nu faci cum spune ea, nu faci cum trebuie”?

Durerea

Filmele, desenele animate și mama ne fac să credem că o relație trebuie să meargă de la sine, iar partenerul trebuie să ne satisfacă orice nevoie. De fapt, „daca m-ai iubi cu adevărat, ar trebui să mă înțelegi fără să îți spun nimic”.

Am fost învățați că durerea este ceva rău, să lupți pentru ceva, pentru un scop nobil este de nedorit, că trebuie să evităm orice disconfort. Nu înțelegem că o relație este cel mai complex lucru de pe lume, și de 100 de ori mai greu în România. Ce fac partenerii este ca la cea mi mică frustrare să arunce vina unii pe alții pe micile frustrări, în loc să le accepte și să lucreze la ele.

Educația

Din fericire, poți scăpa de moștenirile trecutului, ale mamei și ale societății. Asta înseamnă că poți accesa oameni geniali care trăiesc în lume și au relații de succes, sau au studiat fericirea în relații. Psihologia modernă de cel mai înalt nivel te învață să ai relații fericite, să ai o viață fericită.

De fapt, dacă ai ajuns până aici în articol, deja ai învățat psihologie modernă de nivel internațional. Felicitări pentru efort! Felicitări pentru o posibilă viață fericită!

Alternativa

Nu cunosc o singură relație de cuplu în România pe care aș putea să ți-o arăt ca model de funcționare pozitivă. Nu am întâlnit o singură relație unde echilibrul de putere să nu fie vizibil înclinat într-o parte sau alta. Nu am văzut o relație în care un partener să nu îl abuzeze pe celălalt, conștient sau inconștient.

În România, nu am întâlnit nici o relație fericită.

Pe scurt

Anii 20 ar trebui folosiți pentru experimentare romantică sănătoasă și echilibrată. Din păcate, în realitate, atunci ne formăm tipare deosebit de distrugătoare ce explodează după anii 30. Singura metodă de a avea o viață fericită este educația. Alternativa este o viață și relație ca a părinților tăi, sau chiar mai rău.

Îți doresc să ai singura relație fericită din România, să mă inviți să fac un interviu despre voi!

Trimite și prietenilor tăi articolul!
Exit mobile version