Ieri am avut plăcerea de a prezenta în fața studenților de la Drept din Oradea, la invitația echipei ELSA Oradea.
Am vorbit despre Leadership: lucrurile care contează pentru ei cu adevărat, oameni care i-au influențat, cum își împart atenția pe domeniile vieții, și cată satisfacție rezultă din această alocare.
Am vorbit despre oameni și valori: cele mai importante lucruri în viața noastră. Și bineînțeles, în partea de comunicare a trainingului am ajuns la domnul Conflict.
Negociere
Am pornit la premisa că fiecare conversație este o negociere, în care ambii parteneri încearcă să câștige cât mai mult, dar nu tot. În care ambii parteneri se concentrează cu atenție și empatie la nevoile și valorile adânci ale celuilalt.
Complexitatea
Dacă dorești să vezi cât de complexă este comunicarea, atunci privește figura de mai jos.
Pe foarte scurt: ceea ce vrem noi să transmitem ca Sursă, și ceea ce ajunge la Receptor este puternic distorsionat. Dar cel mai important, este că „adevărul” în cazul celor implicați este unul personal, ancorat puternic în valorile, experiențele și perspectivele proprii. De aceea, pentru că există două adevăruri, amândouă valide, ține de aptitudinile fiecărui negociator de ajunge la un punct de mijloc care să fie pe placul comun.
Cum câștigi?
Cum câștigi atunci o ceartă? Dacă ai urmărit ce spuneam până acum, că conversația este o negociere, că există două adevăruri valide, că ține de inteligența emoțională a fiecărei persoane implicate în negociere de a respecta și înțelege valorile celuilalt, atunci cred că știi concluzia: nu poți câștiga o ceartă!
Îl las pe Benjamin Franklin să îți explice:
Dacă te cerți și te contrazici poți obține o victorie, dar va fi una goală, deoarece nu vei câștiga niciodată bunăvoința oponentului tău.
În alte cuvinte: cu fiecare conflict „câștigat” cu atât mai mulți oameni pierduți. Sau, într-o relație romantică: cu cât mai multe victorii „câștigate”, cu atât partenerul este cu un picior mai aproape de ieșirea din relație.
Exemplu
Luăm o mamă tipică, care se ceartă cu copilul său adolescent că stă prea mult în oraș. Dacă cei implicați în conflict/negociere și-ar folosi curiozitatea să își cunoască reciproc valorile adânci, atunci ar realiza următoarele:
- Copilul are nevoie de socializare
- Mama poate înțelege nevoia copilului, dar are ca valoare nevoia de siguranță a acestuia
Dacă ar putea să comunice asta fiecare, atunci ar putea ajunge la un compromis, în care amândoi câștigă: de pildă, copilul poate să stea târziu, dar să anunțe în ce locație și cu cine este.
Observi ușor că dintr-o viață de certuri, poți ajunge prin negociere la soluții excelente, în care amândoi câștigă, nu doar unul.
Studenții
Am fost surprins plăcut de deschiderea tinerilor către știința vieții, psihologia. Nu numai că se implicau puternic în dialog, dar au și avut momente de „aha” prin exerciții, momente în care observă lucruri noi în viața personală și care împing la schimbări către succes.
Le mulțumesc mult și îi admir pentru că au o minte deschisă, pentru și-au luat timp să învețe și să experimenteze, să fie ceea ce generațiile trecute nu prea au reușit: să fie oameni compasionați și de succes!
Pe scurt
Nu poți câștiga un conflict. Ce poți face, este să îți folosești curiozitatea să afli ce valori adânci are cealaltă parte, să i le respecți și să negociezi un compromis. O familie și o relație fericită se bazează pe negociere, nu pe certuri și conflicte.
Îți doresc să ai parte de negocieri prin care să câștigi oameni superbi!