Înainte de asta, hai să vedem de ce oamenii, în general, preferă compania altora.
Din punct de vedere al psihologiei evolutive, noi suntem programați genetic să ne unim în triburi, grupuri, găști. De ce? Pentru că în vremurile în care strămoșii noștri trăiau în savană, le era mai mult mai ușor și în siguranță să vâneze, să adune resurse, să se protejeze de vicisitudinile naturii. Organizându-se în grupuri, au reușit să supraviețuiască și să își favorizeze distribuirea genelor către generațiile viitoare.
Dorința de a fi acceptat/ă
În cazul oamenilor din savană, izolarea socială, adică persoana era scoasă din grup, însemna pentru aceasta pierderea de resurse comune, pierderea unui partener de reproducere, vânătoarea singur… și cel mai probabil, moartea.
Înțelegi, de aici, dorința noastră fierbinte de a fi acceptați de societate? Câte lucruri nu faci, pentru că ți-e frică de „ce va spune lumea”?
De mic/ă, de fapt, ai fost învățată de către mamă, cum să nu te îmbraci, cum să nu te comporți, cum să nu… Toate acestea din frica mamei că tu să nu fii izolată social. Bineînțeles că mama ta nu știe de programarea genetică, ea doar o urmează, fără să înțeleagă că trăiește pe pilot automat. Și bineînțeles că programarea de acum sute de mii de ani nu mai are legătură cu epoca modernă, iar mama doar îți face acum rău. Mult rău.
Vecinul român
Dacă acum sute de mii de ani proto-oamenii erau atât de inteligenți încât să se adune în grupuri pentru a evolua mai ușor, ce spune asta despre românul contemporan?
Cunoști tu vreun român care să nu fie mai deștept, mai cinstit, mai curajos, mai orice decât vecinul său?
Îți dai seama că lucrul genial, de a se uni în grupuri și de a obține altfel resurse mai multe și mai în siguranță, lucru gândit de oamenii extrem de primitivi, este acum ignorat de către români?
Românul contemporan reușește să distrugă inclusiv lucrurile pozitive moștenite genetic!
Bătaia
Probabil ai fost și tu îndoctrinat/ă undeva, la școală sau acasă, că violența fizică este pozitivă, că așa spun preoții, care au auzit-o și ei de la evreii din stratul de ozon.
Scenariu adevărat: o femeie vine la mine și îmi spune, după un timp, că soțul o bate, dar nu are ce să facă, că nimeni nu ar mai lua-o în căsătorie, deci va rămâne cu agresorul. Chiar încercau să facă copii, printre pumni și picioare.
Ghicirea in viitor
De ce stă femeia aceasta în relație cu violatorul fizic și emoțional? Pentru că poate să ghicească viitorul.
Ea a ghicit ce se va întâmpla în caz de părăsire: „va rămâne singură. Va rămâne singură, fără resurse, și deci va muri”.
Ce face o femeie inteligentă când vine soțul beat acasă și ridică mână la ea?
Pleacă. O femeie inteligentă pleacă din relație, în fața abuzului fizic sau emoțional.
De ce? Pentru că femeia inteligentă nu poate să ghicească viitorul. Iar atunci gândurile ei sunt cam în liniile: „nu știu ce se va întâmpla, de unde voi obține resurse, dar numai doresc acest prezent. Mă voi adapta”.
Trebuie
Un mod deosebit de ușor de a detecta ghicitul în viitor, este atenția la cuvinte, și mai ales la cuvântul magic, „trebuie”.
„Trebuie să iei 10 la matematică, pentru că altfel nu vei avea bani (în 20 de ani)”
„Trebuie să te căsătorești, pentru că nu mai întinerești (și 20 de ani apoi nu vei mai găsi pe nimeni)”
„Trebuie să stai la slujba curentă, pentru că aici ai pensie bună (în 20 de ani)”
Îți sună cunoscute expresiile? Mama ghicește ce se întâmplă peste 20 de ani. Mai rău, îți da ordine în prezent, pentru iluziile ei.
Ghicitul în viitor este o tragedie națională!
Solitudinea
Oamenii inteligenți nu ghicesc în viitor, de aceea ei schimbă prezentul. Pentru că sunt deschiși la schimbare, înseamnă că nu sunt atât de atașați de relațiile lor, că nu depind de alții.
Oamenii inteligenți sunt creativi, au încredere în ei și speră că se vor descurca, orice viața le va pune în față în viitor. Din nou, observi detașarea de grupuri, bisericuțe și părinți.
Oamenii inteligenți chiar se descurcă mai bine decât complementul lor. Dacă ar fi o definiție pe scurt a inteligenței, asta probabil ar fi:
Inteligența = adaptare!
Oamenii inteligenți se adaptează la situație, dacă observă că nu o pot schimba. Ei sunt flexibili, schimbători.
Toate atributele de mai sus: schimbare, adaptare, flexibilitate, detașare, toate acestea duc către soluția finală: independența.
Complementul lor, oamenii mai puțin inteligenți au frică de schimbare, de nou, sunt conservativi, depind de grup. De fapt, le este frică de grup și devin obedienți față de el.
Este un semn de lipsă de inteligență a asculta de „ce spune lumea”!
Grupul ca teroare
Unul dintre blestemele pe care le suferă oamenii inteligenți este să ajungă într-un grup de oameni neinteligenți. Aici vorbim, de exemplu de naștere. Nașterea într-o țară în care oamenii se urăsc, cred în evrei zburători și se agresează fizic și psihic (manele, bârfă, etc) înseamnă semnarea sentinței morții. Din păcate, moartea celui inteligent.
Persoana inteligență va fi văzută de grupul neinteligent ca periculoasă, pentru că îi place schimbarea, pentru că aduce soluții noi, pentru că vede lucrurile diferit.
Cei ce văd lucrurile diferit față de grup sunt văzuți ca periculoși sau chiar dușmani ai grupului. Iar dușmanii trebuie eliminați. Prin moarte, sau în epoca modernă, prin bârfă, stagnare pe scara carierei, și tradiționala, izolare socială.
Bonus
Dragă prieten, dacă ai ajuns până aici din citit, probabil ești un om inteligent.
Care este experiența ta față de grup?
Poate lucrezi la primărie sau în alte locuri bugetare. Poate ești elev la țară. Poate ești un IT-st în Cluj sau Oradea. Cât de mult ai suferit deja? Care este experiența ta?
Pe scurt
Inteligența este un lucru pe care îl cultivi toată viața. Inteligența are consecințe, printre care și o oarecare izolare socială. Că e voită sau nevoită, o oarecare cantitate de izolare este o urmare naturală a detașării de oamenii neinteligenți. Oamenii inteligenți nu ghicesc în viitor. Oamenii inteligenți nu bârfesc, ei sunt bârfiți. Oamenii inteligenți nu urăsc, ei sunt urâți. Oamenii inteligenți sunt singurii care pot aduce schimbarea. Poți să măsori inteligența poporului unei țări prin câtă schimbare s-a petrecut în interiorul ei, să zicem în ultimii 30 de ani.
Îți doresc să te bucuri dacă ești un om inteligent și izolat forțat sau voit, pentru că, mai devreme sau mai târziu, vei găsi oameni inteligenți ca tine (puțini, dar de calitate superioară) și vei trăi o fericire mult mai adâncă și mai valoroasă decât a oamenilor ignoranți.