Ai fost abuzat în familie? Dar la serviciu?

Like, share sau comment dacă ți-am îmbunătățit viața. Dacă nu înțelegi ce înseamană să mulțumești cuiva care depune mult efort pentru viața ta, cu siguranță nu ai ce sa cauți pe acest site.

Îmi aduc aminte de ochii profesoarei de matematică. Era în fața unui bloc, între biserică și stația de tramvai, și încasa palme de la iubitul ei, un om dublu față de ea.

Erau ochi speriați, ochi care cereau ajutor. Eram tânăr atunci, mi-au luat câțiva ani pentru a mă documenta și a înțelege ce se întâmpla în acea relație. Dar ochii aceia m-au impresionat mulți mulți ani.

Am întâlnit apoi multe femei ce au ajuns pe la 30, 40 de ani, divorțate și cu copil, care în sfârșit ieșiseră din relații abuzive. Păreau foarte fericite că și-au găsit independența și regretau că și-au ratat ani buni din viață în căsnicii ce le suprimau individualitatea. Locuri în care creșterea personală le era blocată; unde își pierduseră chiar și sensul vieții.

Am identificat în relații diferite tipare de abuz.

Abuzul fizic

  1. Invadarea spațiului personal într-o manieră amenințătoare
  2. Înscenarea unei lovituri – ridicarea palmei
  3. Atingere, împingere, piedica „accidentală”
  4. Agresivitate directă prin lovitură, strângere, tăiere, arsură

Dacă abuzul fizic pare ușor de depistat, cel psihologic este mai complex și variat.

Abuz psihologic

  1. Critica acțiunilor și deciziilor
  2. Chițibușerie – critica celor mai mici detalii
  3. Critică în fața altora
  4. Critica caracterului denigrând întreaga personalitate
  5. Amenințarea cu divorțul
  6. Aducerea aminte obsesivă a lucrurilor ce au mers greșit în trecut
  7. Amenințarea cu acte extreme dacă persoana abuzată pleacă – omorâre, suicid, dat în judecată
  8. Dictarea a ce „trebuie” ca cel abuzat să poarte ca îmbrăcăminte, cum să se comporte
  9. Dictarea prietenilor cu care are voie să se întâlnească
  10. Oprirea dezvoltării personale, a hobby-urilor și a altor activități

Cine sunt abuzatorii?

După cum observi, mai ales din lista de abuzuri psihologice, este nevoie de cineva aproape de tine, ca să poate să aibă aceste efecte. Noi nu lăsăm străinii îndeajuns de aproape de noi ca să ne cauzeze traume de acest tip. Deci, abuzatorii normali sunt: partenerii de viață, prietenii, familia.

Dacă te uit atent/ă, din lista de mai sus, câte ți s-au întâmplat ție chiar de la mama/tatăl tău?

Suntem și noi abuzatori?

Aș vrea că răspunsul la această întrebare să fie NU. Dar am observat altceva. Copiii copiază părinții într-o foarte mare parte. De fapt, aș putea să spun că abuzurile psihologice la care au fost supuși copii sunt transferate mai departe către prietenii copiilor. Pe cât este de fascinant, pe atât este dureros.

De ce suntem orbiți?

Probabil ai auzit aceste tipuri de expresii în familia ta:

  • Nu s-a întâmplat niciodată, nu a fost nici un abuz.
  • A fost vina ta, tu m-ai provocat.
  • Am făcut-o pentru binele tău!
  • Nu te-am abuzat – așa făcea toata lumea.

Acestea sunt scuzele sinistre pe care părinții – și nu numai ei – le exprimă a se eschiva de vină. Dar cred că recunoști că și tu ai folosit măcar o astfel de expresie. Pentru că așa cum spuneam, și noi tindem să fim abuzatori la rândul nostru. Dar nu ne dăm seama, nici ei, nici noi.

La serviciu

Aceleași tipare de abuz și eschivări se întâlnesc și în mediul colegial la serviciu. Poate premiile sunt puterea sau banii, dar mecanismele sunt aceleași ca și în abuzurile familiale sau între prieteni.

Pe lângă lista de abuzuri psihologice din lista de mai sus, vreau să mai adaug aici câteva tipare pe care sigur le-ai întâlnit și tu:

  • Micro-management
  • Intimidare
  • Izolare/excludere
  • Supra-raționalizare
  • Subminare a efortului
  • Schimbare constantă și inconsistență
  • Gândire de grup

Abuzul de la serviciu este cu atât mai important cu cât petrecem, din păcate, cea mai mare parte a vieții active în acel mediu. Iar ce se întâmplă acolo copiem și aducem în familie – acest proces este subconștient și automat!

Efecte ale abuzului

Efectele sunt foarte multe, foarte grave și pe foarte lungă durată. O lista este:

  • Neputința de a avea succes în viață
  • Mâncat exagerat – prea mult/puțin
  • Anxietate/depresie
  • Izolare
  • Comportament antisocial – distrugere, furt, cruzime
  • Lipsa dezvoltării emoționale și intelectuale
  • Tentative de suicid

Pe scurt

Ne este, poate, ușor să observăm alte relații de abuz decât cele ale noastre.

De multe ori, din abuzați devenim și noi abuzatori. De fapt, mi-e greu să văd excepții de la această regulă.

Pentru a nu fi abuzator avem nevoie de o mulțime de timp pentru introspecție și observație a relațiilor interpersonale. De asemenea, avem nevoie de multă educație. Câți părinți știi tu care își iau timp să se autoanalizeze și să se autoeduce? Tu ce faci pentru a nu fi ca părinții tăi?

Relațiile abuzive au loc la toate nivelele – serviciu, familie, prieteni. E important atât să te protejezi, cât și să nu devii abuzator chiar tu în aceste contexte.

Like, share sau comment dacă ți-am îmbunătățit viața. Dacă nu înțelegi ce înseamană să mulțumești cuiva care depune mult efort pentru viața ta, cu siguranță nu ai ce sa cauți pe acest site.

Singurul coach din România cu educație și experiență de 10 ani în străinătate te ajută să ieși din burnout și depresie!

Cel mai important lucru al meu este ca tu să nu suferi ca mine.

Am trecut prin depresie de câțiva ani și multe alte lucruri grele. Am citit mai multă psihologie și filozofie decât orice persoană pe care o cunosc. Am călătorit prin lume și am găsit că există și oameni fericiți.

Ce spun clienți mei: „odată ce am înțeles cum funcționează viața, nu a mai trebuit să sufăr”, „nu m-aș fi gândit niciodată din punctul asta de vedere”, „you blow my mind”!

Soft Skills Trainer, Executive & Team Coach, Inginer Software




3 răspunsuri

  1. Deci, pot să spun, fără nici o piedică, că, citind acest articol, și nu numai, am început să gândesc altfel!…Ca să nu fiu abuzator sau abuzat,deși am fost!
    Sunt foarte mulțumită, că D.zeu Își îndeplinește promisiunile: „Cine caută găsește! „(Matei 7:7)

  2. Dacă acesta este modul tău de gândire,pot să spun fără rezerve că mi-aș dori un prieten ca tine.Din păcate,este crudul adevăr articolul tău,doar că trebuie să ai umilință să recunoști când greșești,lucru care nu se întîmplă.Un proverb biblic spune că:”Cine se întovărășește cu înțelepții,devine înțelept.”iar altul spune că:”Cine se întovărășește cu cei fără minte,o duce rău.”Fără să-ți dai seama poate,d-nule Adrian,ai un mod de gândire biblic…Cu respect și apreciere,Doru…

    1. Salut Teodor 🙂

      Sunt de acord cu tine, modestia ne ajuta sa ne recunoastem defectele.

      Dar cine este invatat cu ea, cand societatea promoveaza tineretea, banii, puterea ca modele de viata?

      Atunci se pune intrebarea: Cum ar putea un copil sau un adult sa VREA sa fie modest? DE CE ar face asta?

      Ironic, o mentalitate care are ca baza modestia este una foarte relaxanta, care te ajuta sa te accepti si iubesti pe tine. De ce sa vrei sa fii „perfect”? De ce sa te compari nonstop cu ceilalti? De ce sa ai masini ca ceilalti, neveste si case ca ceilalti?

      Modestia este o sursa de eliberare, care te ajuta sa nu mai alergi dupa rasplati exterioare, si sa gasesti pacea si dragostea/aprecierea de sine.

      O zi frumoasa iti doresc Teodor 🙂

Comentariile inteligente sunt publicate, atacurile la persona nu