Eram cu o domnișoară de mulți ani, cam 7 – îmi povestește un ITst. Făceam totul împreună, am călătorit prin lume, am făcut tot ce ne plăcea. După 7 ani, am făcut un copil. Totul s-a schimbat, relația s-a răcit, și în final ne-am despărțit. Nu pot să cred că după 7 ani, totul s-a sfârșit. Tocmai acum, când lucrurile mergeau atât de bine.
Îți sună cunoscut scenariul?
Anatomia
În timp ce pentru el era un șoc și o mirare, pentru mine evenimentele păreau deosebit de standard.
În scenariu este vorba despre doi ITsti, o ea și un el, plini de bani. Ce fac oamenii plini de bani din Cluj? Două lucruri: devin aroganți și călătoresc. Par inocente aceste acțiuni?
Aroganța înseamnă credința de superioritate, că cineva merită mai mult de la viață decât ceilalți. Că o persoană are dreptul la mai multe resurse, că o persoană este mai inteligentă și de aceea are voie să abuzeze de cei mai slabi.
Ce se întâmplă când el/ea schimbă jobul și nu poate fi arogant/ă cu colegii de la lucru?
Evident,
aroganța va fi vărsată asupra partenerului de viață!
Călătoria sună și ea inocentă, doi oameni care își iau bagajul și umblă prin țări străine. Din păcate, cele mai multe călătorii de oameni bogați se reduc la hoteluri de lux și spa-uri. Asta înseamnă o lipsă totală de aventură, de noutate, de acceptare a altor culturi.
Călătoria de oameni bogați este protejată de sărăcie, oameni urâți, probleme. Asta înseamnă că ei nu au nevoie să se adapteze, să fie creativi, să se schimbe. Așa cum merg în călătorie, la fel de lipsiți de schimbare se și întorc.
Pe lângă asta, călătoriile de acest tip de multe ori sunt folosite ca o fugă de prezent. O viață superficială, trăită în puf, între hoteluri și fugă de realitate. Trăim în România, dar fugim de ea. Vocabularul romantic este sărac și needucat, dar cui îi trebuie discuții adânci când putem fugi într-un hotel spa prin Tenerife?
Viața de lux
Viața acesta, bazată pe bani, arogantă și călătorii (ca fugă de realitate), este o viață protejată de evenimente și lucruri negative. Sau, în alte cuvinte, este o
viață protejată de realitate.
În acest mod de a trăi, cei doi se izolează într-o poveste artificial creată, în care totul este puf și ciocolată.
În acest mod, ei nu învață skill-uri/aptitudini de comunicare, de înțelegere și relaționare, de empatie. La sfârșitul a celor 7 ani ei doi erau de fapt niște oameni deosebit de superficiali, care fugeau de orice lucru care nu le plăcea în viață prin aroganță și bani.
Despărțirea
Citându-l pe el „Nu pot să cred că după 7 ani, totul s-a sfârșit. Tocmai acum, când lucrurile mergeau atât de bine”.
Ce este deosebit de vizibil pentru o persoană educată, și invizibil pentru el, este că lucrurile nu mergeau bine.
Doar pentru că doi oameni stau împreună, urăsc împreună și călătoresc împreună, asta nu înseamnă o relație!
Pentru un om educat, „relația” lor era sortită singurei concluzii, adaptată la modul lor de gestionare, adică, distrugerea. Este deosebit de ușor să vezi finalitatea acestor relații, dacă ai învățat la ce să acorzi atenție.
El, nici măcar acum, după terminare, nu înțelegea că lucrurile dintre ei erau superficiale, și sortite pierii, indiferent de cei 7 ani investiți – sau pierduți?!
Conflictul
Cum testezi relația ta, ca să nu o lălăiești 7 ani ca cei din exemplu?
Ei bine, suferă!
Da, ai citit bine! Suferă! În loc să fugi în bani și Tenerife, în loc să te protejezi prin aroganță și alte sentimente de superioritate, deschide-te.
Fii vulnerabil/ă!
Iar când vei fi tu, autentic/ă atunci cu siguranță vei intra în conflict cu ego-ul partenerului. Iar aici urmează cheia succesului unei relații!
Modul în care poți să gestionezi cearta din relație este cel mai mare predictor al fericirii și durabilității relației tale!
Câștigul
Vorbim aici despre a câștiga o ceartă? Cu siguranță nu, nu este important cine câștigă ceartă, pentru că oricum nimeni nu poate câștiga o ceartă.
Ce este important este modul în care vă reparați după ceartă!
Este vorba aici despre educația pe care ți-o faci, împreună cu partenerul, să treceți peste momente grele. „La bine și la rău” – știi ce zici în fața ofițerului stării civile.
La bine suntem toți „prieteni”, dar la rău, acolo vedem și înțelegem cine sunt oamenii care ne sunt alături.
Cum ai un conflict eficient, sănătos?
Asta este o discuție lungă, care ține de multă educație psihologică.
Cu siguranță un conflict sănătos nu îl înveți în familia românească. Aici, conflictul înseamnă a câștiga prin distrugerea adversarului, folosind tehnici (auto) distructive de tipul: aruncatul vinei, generalizarea, catastrofizarea, tăcerea. Sună cunoscute procedeele, le aplică și părinții tăi?
Dacă vrei o relație sănătoasă, sau vrei să testezi unde ești, începi înainte de conflict cu următoarele surse de informare:
Cum să arunci în aer o conversație înainte de a o începe
Blocajul emoțional și jocul „dreptății”
Pe scurt
Toate cuplurile sunt miere și lapte când lucrurile merg bine. La cea mai mică problemă, relația se dezintegrează. Poți să te educi să nu ți se întâmple asta, poți să te educi să ai relații „pe bune”, sănătoase, funcționale, rezistente și fericite!
Îți doresc să fii deschis către psihologie, să îți arăți vulnerabilitatea, să fii plin/ă de curaj și să intri în conflicte eficiente, din care să câștigi atât tu cât și partenerul!
Draga autorule, te felicit din nou pentru tot ceea ce esti si ceea ce faci si mi-ar placea sa stiu daca oferi si consiliere individuala sau daca nu, ma multumesc si cu ce oferi prin cursurile ocazional sustinute. Intrebarea mea este cum se poate da de dumneata sau pe unde? Multumesc.
Salut Ciprian, ai incercat pagina Servicii?
Iti multumesc si iti doresc mult succes!
Te urmaream cu foarte mult interes si respect!
De asemenea sunt total de acord cu concluzia si cum ar trebui inteles conflictul si suferinta intr-o relatie… Mai multa lume ar trebui sa afle despre lucrurile astea si personal iti sunt recunoscator ca le impartasesti.
Dar sa zici ca IT-st = om cu bani = arogant deci … normal ca s-au despartit dupa 7 ani in care au cam calatorit mi se pare la nivel de clasa IV-a…
E ca si cum ai zice ca … om cu pielea mai inchisa la culoare = hot si la naiba cu alte date ale problemei.
Salut Alex, ti se pare ca eu spun lucruri de clasa a 4a?
Te rog sa citesti putina psihologie despre efectele banilor asupra oamenilor Apoi coreleaza cu comunismul si postcomunismul romanesc. Cu fanatismul si balcanismul local. Cu lipsa de educatie psihologica din scoala romaneasca.
Si vezi apoi care sunt patternurile in Romania.
Si poate nu mai insulti apoi oamenii educati.
Adrian, nu am intentionat sa te insult.
Asocierea pe care ai facut-o in articol nu a fost sustinuta (in articol) de date sau exemple si mi s-a parut superficiala. Ca, dealtfel, si afirmatia: „aroganța va fi vărsată asupra partenerului de viață […]” (deoarece el/ea nu mai pot fi aroganti la lucru). Problema lor sigur a fost mai adanca.
Eu unul am lucrat cu oameni din medii de lucru diferite din primarii, spitale, firme private, organizatii religioase, etc si nicaieri nu am vazut oameni mai putin aroganti decat in IT…
Alex, vorbesti ca si un expert roman – adica, intr-o grava necunostinta de cauza. Te invit sa iti creezi situl tau. Adio.
Eu cred ca te cam simti cu musca pe caciula. Alex, fara suparare, sunteti multi acaparati de „industra IT” dar putini intelegeti ceea ce este de fapt IN ROMANIA.nu despre asta vreau sa vorbesc.
Autorul nu s-a referit la meseria ta, ci la faptul ca cei doi castigau suficient de bine cat sa o tina prin hoteluri de lux si spa (care cred ca e o generalizare, deoarece chiar daca lucrezi in IT, daca nu stai cu parintii, si stai singur in chirie sau ipoteca, nu-ti permiti s-o tii langa prin vacante de lux, cand doar cazarea costa salariul tau pe o luna intreaga – deci maxim once a year). Si, deci, articolul zice: castigand prin absurd sume frumoase, de spart prin locatii de lux, si-au inchis mintile catre cultura si cunoastrere, eu as spune: inclusiv catre propriile persoane. Sunt de acord cu teoria aceasta, dar as aduce, ca si completare, ca aceste minti au fost inchise de la bun inceput, iar situatia financiara curenta doar a facilitat punerea in exercitiu a acelor actiuni, pentru care pana atunci nu a existat finantare. exista portretul generalizat al ROMANULUI, care este caracterizat prin aroganta, la orice nivel, care se evidentiaza, in special, atunci cand apare un obiect de lauda: o masina, un salariu, o toala etc.
Imi este cu parere de rau sa spun ca efectul de „cocalareala” exista la toate nivelurile, ceea ce este un efect advers al situatiei politice in Romania din ultimii 28 de ani, subiect pe care n-o sa-l dezbat acum, dar legaturile sunt stranse, trust me. In principiu este vorba de un nivel de parvenitism., lasand in urma valorile personale care constituiau sau ar fi constituit persoana respectiva.
Ce zici, Adrian?
Foarte de acord cu tine Ana.
Subliniez cele exprimate de tine: „aceste minti au fost inchise de la bun inceput, iar situatia financiara curenta doar a facilitat punerea in exercitiu a acelor actiuni”
si „efectul de „cocalareala” exista la toate nivelurile”
Eu ii numesc pe doctori, avocati, ITsti, etc care se comporta astfel „manelisti cu diploma”. Adica au aceeasi psihologie ca un manelist, care vine cu bagajul de perspective specifice asupra banilor si femeilor.
Multumesc de comentariu si
Mult succes iti doresc Ana!