Câtă încredere să ai în memoria ta + exerciții funcționale

Întâlnesc o mulțime de români foarte vehemenți în ideile și emoțiile lor. La baza acestora stă memoria. Întrebare: cât de bine funcționează memoria, cât de fidelă realității este?

Cum funcționează memoria

Memoria este procesul prin care informația este

• Codată – transformarea din informație vizuală, auditivă, semantică în limbaj biologic neuronal (mix de chimicale și electricitate)
• Înmagazinată – se creează o înregistrare a informației codate în zona de memorie scurtă sau lungă
• Recuperată – informația este adusă în conștiință ca urmare a unui semnal

Ca orice proces fizic, orice etapă poate da rateuri – iar aceste erori fizice, noi nu avem cum să le detectăm! Deci, deja, la un nivel de bază depindem și suntem înșelați de evenimente în afara controlului și a conștientizării noastre.

Cum este distorsionata memoria

Confundăm și combinăm două evenimente diferite. De exemplu, două botezuri la care ai participat. Sau trăiri cu doi parteneri pe care i-ai avut.

Imaginația – ne imaginăm un eveniment și chiar credem că s-a întâmplat. De exemplu, vedem o locație la televizor și credem că am vizitat-o. Sau, ne-am certat cu partenerul și ne imaginăm că „noi” i-am spus ce „trebuia” și că el este de „vină” pentru că „nu comunică”.

Compresăm evenimente ce s-au petrecut pe perioade lungi într-un timp mult mai scăzut. De exemplu, putem refula un abuz marital ce durează de câțiva ani în doar câteva episoade. Sau dacă ne uităm la situația românească, 27 de ani de corupție și sărăcie îi vedem ca și cum ar fi puțini și nu e încă cazul să luăm atitudine.

Exagerăm detalii în pozitiv sau negativ pentru efect dramatic. De exemplu, o despărțire romantică va fi povestită unui prieten cu o probabilă exagerare negativă, pentru a primi simpatia interlocutorului.

Actualizare – în funcție de informația nouă apărută, ne actualizăm memoria. De exemplu, dacă Iohanis va fi ales președinte, efectul este „de fapt știam că el va ieși” – cu toate că nimeni nu ar fi putut da un pronostic (ar fi fost precum ghicirea viitorului). La fel, dacă partenerul iese dintr-o relație, cel rămas probabil va spune „de fapt știam că el va pleca”.

Auto-confirmare – una dintre cele mai întâlnite distorsiuni, auto-confirmarea, se referă la tendința de a căuta, interpreta, aminti informație astfel încât persoana să își auto-confirme credințele sau ideile. De exemplu, un șofer român „expert” va observa doar șoferi „slabi” pe șosea, iar astfel își va auto-confirma valoarea. Un român „expert” în politică, indiferent de ce va citi în presă, tot la concluzia „știam eu că e așa cum spun eu” va ajunge. La fel, o mamă româncă „expertă” va căuta între colegele ei, prietene sau vecine, victime pentru a-și auto-confirma faptul că ea este „cea mai bună mamă din lume”.

Aș vrea să spun că acestea sunt singurele distorsiuni ale memoriei, dar lista continuă și sunt scrise cărți întregi pe acest domeniu complex.

Ce facem cu distorsiunile

Distorsiunile prezentate mai sus sunt câteva din cele multe existente. Din păcate, odată formate, este aproape imposibil să ne debarasăm de amintirile false. Ce putem încerca este, în primul rând să creăm amintiri cât mai aproape de realitate, iar în al doilea să ascultăm de ceilalți și să (ne) reanalizam. Ei cum au văzut lucrurile? Să avem o atitudine deschisă, modestă, de „ne-experți”, doar de oameni curioși care încearcă să găsească sens trecutului.

Stresul

Unul dintre cei mai mari ucigași ai memoriei este stresul. Știi nopțile acelea când erai student și toceai înainte de sesiune într-o săptămână toată materia pe un semestru? Materie despre care acum nu îți mai amintești nimic? Ei bine, acum știi de ce. Stresul eliberează chimicale care pe perioadă lungă îți distrug celulele neuronale, iar în timp te transformă în… vezi aici.

Cum creezi amintiri sănătoase

Le legi de emoții – după cum știi din experiența proprie, amintirile legate de emoții sunt mult mai puternice. Încearcă să conștientizezi ce simți în timp ce înveți. Sau pune muzica ta preferată în fundal, iar creierul va face asocierile pentru tine.

Exerciții fizice – alergatul, ciclismul, înotul, etc au multiple efecte și beneficii cognitive – alimentarea mai bună cu oxigen și nutrimente, nivele crescute de neurotransmițători, neurogeneză în hipocampus.

Somnul bun – nu există antidot mai bun decât somnul de calitate. Somnul bun are o grămadă de beneficii, printre care: îți curăță materia cerebrală de chimicale toxice, și îți întărește legăturile neuronale, ceea ce ajută la stabilizarea și reținerea amintirilor. Somnul bun înseamnă 8 ore pe zi – mai puțin, ai toate șansele să cazi în problema cauzată de stres – descrisă mai sus.

Meditația – împotriva stresului, luptăm prin meditație. Beneficiile meditației sunt întărirea atenției și autocontrolului, mai puțină anxietate și depresie, îmbunătățirea inteligenței emoționale, îmbunătățirea capacității creative și de problem-solving. Da, meditația (inclusiv de tip Mindfulness) este un swiss-knife al creierului tău, deci folosește-o regulat și cu prețuire.

Pe scurt

Amintirile noastre sunt cel puțin înșelătoare. E nevoie să îți menții mintea deschisă, să reobservi și să reanalizezi continuu dacă faptele s-au întâmplat așa cum crezi tu că s-au întâmplat. Poate cel mai importat este să adopți o atitudine modestă, să înțelegi că suntem oarecum sclavii proceselor biologice. Vestea bună este că poți lupta prin exerciții pentru o viață mai bună, mai aproape de realitate și mai departe de Alzheimer.

Îți doresc mult succes în crearea și menținerea de aminti reale și frumoase!